Asezarile semiurbane - numite canabae - ale legiunii a XII - a Gemina s-au dezvoltat, primind sub imparatul Marcus Aurelianus ( 161 - 180 d.Ch. ) rangul de municipiu - Municipium Aurelium Apulense, iar sub Commodus ( 176 - 192 d. Ch. ) cel de colonie - Colonia Aurelia Apulensis, amintita intr-un numar insemnat de inscriptii, unde s-a stabilit mai apoi micul cartier Partos.
Prin administratia impusa de Traian la Apulum s-a pus temelia organizarii celui mai mare centru urban din Dacia romana.
Doar dupa cateva decenii, Apulum marca nu numai un mare centru administrativ, militar, economic si rutier, ci si o copie fidela a vietii romane din marile orase ale imperiului.
In sec. II si III ajunge o mica Roma a Daciei.
A urmat apoi o perioada in care popoarele barbare s-au stabilit rand pe rand in Dacia. Apulum isi pierde treptat rolul central economic si social ce-l avusese, dar se vadeste patrunderea crestinismului.
Este indeajuns exemplul ce ni-l ofera un opait de lut, in forma de para, cu extremitatile alungite, prezentand pe disc o cruce latina, impodobita cu sapte romuluri.
Opaitul dateaza din sec. IV. In general populatia din Apulum se reantoarce la o economie naturala, orasul isi pierde, ca pretutindeni in Dacia, rosturile majore.
Pe ici - pe colo, dainuie printre ruine o populatie care, generatie dupa generatie alcatuieste asezari noi, care vor fi luat poate diferite numiri.
Din ele, pana la urma, cand pe aceste meleaguri vor veni slavii, va iesi Balgradul. Din aceasta au derivat celelalte denumiri ale orasului: Fehervar ( in limba maghiara ) si Weissenburg ( in limba germana ).
Un cercetator german din veacul trecut, Gooss, se intreba asupra denumirii de Balgrad; raspunsul a fost dat de marele istoric roman, Nicolae Iorga : "... Belgradul fiind un "gard", o cetate in fiinta, arata tocmai existenta zidurilor, care fiind de piatra, erau si aici, (...), albe pentru taranii deprinsi cu lemnul negru al caselor lor. Rolul cetatilor albe la slavi e mare, dar nu vine din propriul lor aport, ci din influenta burgurilor france, trecute la moravi".

Ca peste tot unde slavii au convietuit cu populatia bastinasa daco - romana, au exercitat o puternica influenta mai cu seama in domeniul cuvintelor uzuale. Este foarte probabil ca in sec. VIII - IX si mai tarziu pana la venirea ungurilor in aceste parti, Balgradul era o capitala a unei formatiuni mai mari.
Este semnalata oficial in sec. al IX - lea o episcopie depinzand de Bizant. Balgradul platea tribut greu stapanitorilor din departari dar isi pastra o oarecare autonomie, in care pe rand interveneau pretentiile imperiului bizantin si legaturile sale religioase cat si noii veniti din diferite parti si plecati prin altele.
In prima lor incursiune in Transilvania ( " Tara de dincolo de padure " ), maghiarii dau peste " ducate " organizate.