Intreaga Alba Iulia este dotata cu edificii marete, in stilul Renasterii italiene.
Gabriel Bethlen construieste cele doua bastioane ale cetatii vechi, care se pastreaza inglobate in cetatea din sec. al XVIII - lea, largeste palatul princiar, face reparatii catedralei si ridica o cladire pentru colegiu de rang universitar, una din institutiile culturale de mare prestigiu ale Transilvaniei medievale. S-a dezvoltat extractia de mercur la un maxim neatins pana atunci.
Din Alba Iulia mercurul se exporta in Polonia si Venetia. Principele spera ca prin culturalizarea maselor va intari propaganda protestanto-calvina, limba romana iese timida de sub interdictia pusa de asupritori si patrunde in slujba bisericeasca si in scoli. Scolilor marunte li se adauga o academie, "Academia de obste", pentru care Bethlen a recrutat profesori dintre cei mai renumiti din Europa de atunci.
Printre ei va fi si Martin Opitz care astazi e considerat parintele literaturii de limba germana. Domnia lui Bethlen a marcat o renastere a Transilvaniei de atunci si in special a Albei Iulia.
In buna parte, Rakoczi, urmasul lui Bethlen, a reusit sa pastreze linia politicii predecesorului sau.
Atat Rakoczi I cat si fiul sau Rakoczi II dispune aducerea de litere romanesti la tipografia mitropoliei din Alba Iulia. Asa apare " Catechismul calvinesc pentru romani ".
Tocmai secularele legaturi de sange si limba economice si culturale dintre toate trei tarile Romanesti au sadit in vremea carturarilor de atunci ideea unitatii nationale pentru poporul roman din vechea Dacie.
De aici, de la Alba Iulia va porni, invelita in vesmantul cultural al vremii de atunci, vestirea pentru toata suflarea romaneasca a acestei idei.
In prefata tiparita a " Noului Testament " aparut la Alba Iulia in 1648 (cand trimisii orasului participau la Westfalia alaturi de mai toate puterile europene pentru rostuirea pacii care incheia razboiul de 30 de ani ), mitropolitul Simion Stefan formuleaza ideea necesitatii unei limbi scrise comune pentru toti romanii din toate provinciile.
Acum apar 16 carti scrise in limba romana, printre care, in 1699 apare prima carte didactica in limba romana din Transilvania si anume "Bucoavna" (abecedar).
Cronicarul turc Evlia Celebi descrie Alba Iulia ca avand palate impodobite cu fresce si mozaicuri, fantani arteziene si oglinzi de Murano, dar in 1658 si 1662 ostile turcesti si tataresti prada si ard din nou, orasul.
Prin declaratia de la Sibiu din 10 mai 1688 Transilvania se supune imparatului Leopold, apoi, prin pacea de la Carlovitz din 1699, turcii recunosc si ei oficial intrarea Transilvaniei in Imperiul habsburgic.
Curtea de la Viena hotareste la 1711 construirea in acest centru a unei fortificatii ale carei lucrari incep in 1715 si se termina pe la 1738. Noua fortificatie avea sa cuprinda o suprafata foarte mare din orasul vechi si ca urmare acesta a fost daramat si mutat jos, in actuala vatra a orasului. Intre monumentele distruse cu aceasta ocazie se numara si Mitropolia lui Mihai Viteazul ce se afla in coltul de sud-est al cetatii actuale.