De doua ori in acest an, Alba Iulia a primit cu uimire centuriile motesti coborate din Valea Ampoiului, avand in frunte pe " Craiul muntilor " , intrat din viata inca, intr-o legenda, care va tine cit suflarea romaneasca de pretutindeni.
Si asa precum pe portile cetatii feudale de Alba Iulia la 1514 s-au tintuit parti din trupul martirizat al lui Gheorghe Doja iar in 1785 tot acolo, s-a consumat supliciul lui Horea si Closca, in 1851 Avram Iancu arestat si adus la Alba Iulia este terorizat si batut pentru ca se credea ca asa se va curma lupta de aparare a taranilor luptatori de la 1848. Tumultoasa revolutie de la 1848 din Transilvania care a vizat zorile unei societati noi a grabit destramarea oranduirii feudale, contribuind la dezvoltarea relatiilor de productie capitaliste.
Desi Alba Iulia nu a fost un oras industrial se intalnesc si aici " reuniuni " si "asociatiuni " profesionale si culturale ale meseriasilor si lucratorilor. In 1869 se da in exploatare calea ferata Alba Iulia - Arad, iar in 1895 linia ferata ingusta Alba Iulia - Zlatna, cai de comunicatie importante care ajuta la dezvoltarea economica a orasului. In imprejurimile Albei Iulii, creste odata cu exploatarea de tip capitalist, valul de nemultumire in randurile muncitorimii miniere.
Muntii Apuseni, cu bogatele lor zacaminte de aur si argint au constituit obiectul interesului capitalului austriac si al autoritatilor habsburgice, care dispuneau aici de cateva intreprinderi miniere importante.
Era cea mai bogata zona de extractie a metalelor pretioase din monarhie si printre primele din Europa.
La inceputul deceniului al 7-lea aici se producea o cantitate de aur mai mare decat in Franta si Germania la un loc, adica 43% din productia de aur a intregii Europe. Deosebit de importante erau in aceasta perioada si minele de sare. Celelalte ramuri ale industriei erau slab reprezentate in aceasta zona in perioada 1849-1867, orasul avand un pronuntat un caracter agrar.
Pentru zona Albei o importanta deosebita a avut-o intinsele terenuri viticole, vinurile de aici fiind trimise in diverse parti ale imperiului. Prima industrie reprezentata la Alba Iulia a fost cea alimentara. Un stimulent pentru dezvoltarea economica l-a avut construirea cailor ferate.
La 1850 Alba Iulia era indicata drept centru firesc al cailor ferate transilvanene datorita pozitiei sale geografice deosebit de favorabile.
Necesitatea crearii unor banci si institutii de credit care sa sprijine populatia romaneasca se facea simtita foarte acut la sfarsitul sec. XIX. Astfel, in 1891 ia fiinta "Iulia", intitulat "Iulia, casa de economii, societate pe actiuni din Alba Iulia". In pragul anului 1910 ea dispunea de circa 200.000 coroane fiind dominata de membrii familiei Cirlea, cea mai instarita familie romaneasca din Alba Iulia.
Intre anii 1894-1895 in oras s-a introdus curentul electric iar in 1900 s-a pus pentru prima data in consiliul orasenesc problema asfaltarii trotuarelor.