a

Palatul Episcopiei Romano-Catolice

Palatul Episcopiei Romano-Catolice

COD LMI: AB-II-a-A-00130

Vechime: sec. XVI - XVII

Odată cu constituirea episcopiei la Alba Iulia, pe lângă biserică, desigur că era nevoie și de un sediu al episcopului, iar acesta din urmă s-a construit posibil odată cu catedrala. Sediul episcopului, probabil că servea și ca locuință, era construit pe direcția nord-sud și plasat la sud de catedrală. Clădirea s-a extins ulterior spre vest – latura nordică a palatului episcopal de astăzi păstrată parțial. Se presupune că palatul a fost incendiat la 1241 de către mongoli și la 1277 în timpul răscoalei sașilor. Episcopul avea acces din Palat în Catedrală pe o scară printr-o poartă romanică, astăzi obturată și unde se poate vedea cel mai vechi element sculptural romanic din România (Majestas Domini), scară care exista la 1287, când este amintită într-un document.
La sfârșitul secolului al XV-lea la clădirea existentă i se adaugă un etaj. Este posibil ca o altă scară, mai monumentală, care urca din Catedrală în Palat, să fi fost construită în 1556, în vremea episcopului Paul Bornemissza, conform inscripției ”Paulus Abstemius Quinque ecclesiensis Dei et Apostolicae Sedis Gratia Episcopus Transilvaniensis incipit et perfecit A.D. M.D.LVI”, care apare și pe planurile lui G. M. Visconti, fiind distrusă apoi de austrieci. 
 După anul 1541, palatul devine locuința reginei Isabella și a principelui Ioan Sigismund, iar după secularizarea averilor bisericești (1556), devine palatul princiar, care se prezenta ca un ansamblu format din trei careuri (corpuri de clădiri) de dimensiuni inegale.
În condițiile instaurării dominației habsburgice asupra Transilvaniei are loc şi restaurarea episcopiei romano-catolice (1715), care este instalată în aripa vestică a fostului palat princiar, fiind despărțit de restul ansamblului de o stradă îngustă.
La mijlocul secolului al XIX-lea aripa de sud și o parte din extremitățile de est ale aripilor de nord și de sud sunt demolate, iar în locul lor se construiesc anexele, care există și astăzi. Cele trei corpuri de clădiri, luate în ansamblu deși au suferit modificări prin adaptarea la necesităţile timpului, păstrează in situ valoroase elemente de plastică arhitecturală, ca portalul de nord, ferestre trifore, cele cu fronton triunghiular, oglindind plenar particularităţile Renaşterii transilvănene.
Localizare:
Str: Mihai Viteazul, nr. 21.
 


Print Friendly and PDF

FOTOGRAFII

POZIŢIA PE HARTĂ:

PATRIMONIU

CĂUTARE PATRIMONIU

web
counter